18
Feb
09

Mai multe feluri de a trăi prezentul…

„Se crede că timpul este format din trecut, prezent şi viitor, însă acest lucru este greşit. Timpul este format numai din trecut şi viitor.

Prezentul este însăşi esenţa acestei vieţi. Asadar cei vor să trăiască nu au altă cale decât aceea de a trăi în prezent. Numai prezentul este existenţial. Trecutul este doar o colecţie de amintiri, iar viitorul nu este nimic altceva decât imaginaţie, visele noastre.

Realitatea este aici şi acum. În mâinile tale se găseşte doar o singură clipa –  cea autentică, cea de acum. Ea nu se va mai intoarce niciodată. Fie o traieşti, fie o laşi să treacă.”

[vorbe de la un om înţelept, sursă necunoscută]

Probabil că mulţi dintre noi au auzit ideea „a trăi aici şi acum”, „a fi prezent” şi s-au întrebat la ce se referă.

Ei bine… există mai multe niveluri de înţelegere asupra „a trăi clipa”.

Prima, cea mai la îndemână pentru tot prostul (la origine, „prost”, însemna „simplu”) este să trăiască precum mâine nu ar fi, dar nici consecinţe pentru acţiuni. Asta presupune ignorarea planului spiritual şi a trăi în dependenţa de a crea ceva în fiecare clipă, de teamă că ceea ce a fost nu poate fi retrăit deci există necesitatea unui stimul exterior ca pretext (nu ocazie) pentru a se simţi (mai) bine.

Dar aceasta nu este contact cu emoţiile proprii. E doar un fel de a te agăţa de ceva care se află în afara controlului propriu, iar în momentul în care „jucăria s-a stricat” sau este luată, se caută altă „jucărie”. A se vedea comportamentul românilor fugiţi ca din puşcă la concedii în străinătate, care se „distrează” de parcă au evadat din închisoare şi se întorc mai obosiţi decât au plecat din „vacanţă”.

În mod eficent, pentru a continua să se genereze, energia se cere acumulată, stocată, investită, nu deşirată şi risipită, doar de dragul de a fi cheltuită…

Mai există o altă cale de a trăi în prezent. Aceea de a fi în contact cu sinele, de a fi în contact cu necesităţile reale într-un anumit moment şi a acţiona pe baza emoţiilor reale, nu a celor mascate într-un sistem de autominţire. Această cale presupune abilitatea de a retrăi dincolo de timp şi spaţiu o stare din trecut. Această perspectivă poate presupune o eliberare de aşteptări şi o concentrare pe starea creată de mediu şi este promovată în diverse curente de terapie şi religioase. De asemenea, pentru a continua să existe, presupune anumite structuri de personalitate.

 

Fjord by Mademoiselle Sauvage - Copyright (c) Roxana Enache

O a treia cale de a trăi prezentul este de a trăi şi crea motivaţia de a experimenta aici şi acum o stare în conexiune cu un scop suprem, dincolo şi mai presus de sine.

E drăguţ să crezi, în cea de-a doua cale, descrisă anterior, că e important să fii în contact cu sinele tău interior şi să ştii cel mai bine ce e mai bine pentru tine. Numai că atunci când conştiinţa este adormită (ceea ce nu e obligatoriu, dar se întâmplă uneori), experimentarea prezentului se face prin prisma rătăcirii sufleteşti. Aşadar în această situaţie, perspectiva Ecclesiastului cu dreaptă socoteală, este cea mai înţeleaptă: o vreme este pentru orice lucru.

Calitatea vieţii depinde de gândurile asupra cărora te concentrezi şi de cum te concentrezi. Vremea vieţii pământeşti este prea preţioasă pentru a fi trăită în trecut sau în viitor. Ea se cere trăită acum.

Tot în Ecclesiastul scrie la 7:40 „Adu-ţi aminte de cele din urmă ale tale şi în veci nu vei păcătui„… sau altfel spus… spune-mi ce crezi despre moarte ca să-ţi spun cum îţi trăieşti viaţa… Ignorarea unor legi spirituale nu le elimină. Ele descriu realitatea înconjurătoare, de care nu putem fugi, nu o putem nega (decât temporar, iluzoriu, ascunzându-ne în sine).

Din prisma filmului vieţii văzut după moarte, fiecare din noi merităm să trăim un prezent liniştit… pentru conştiinţa sufletelor noastre. Dar nu fiecare îl alegem. Iar aici există frumuseţea dreptului arbitru, prin puterea exprimării libertăţii în trăirea prezentului.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi mai recomand şi:

Women sort for presence…

Privirea care contează

Unde este comoara ta?

Viaţa ca un lift

Diferenţa între egoism şi centrare pe sine

Curaj


4 Responses to “Mai multe feluri de a trăi prezentul…”


  1. 1 roxime
    27/07/2009 la 4:18 PM

    DA, exact asa spune si doamna doctor Gill Taylor in povestioara ”the stroke from inside”.

    Cred ca este un exemplu concludent, al unei doamne doctor care investise in ego-ul ei foarte mult, pana cand lucrurile de schimba radical in viata ei.
    Chiar explica pe un creier uman fuctiile diferite ale celor 2 emisfere ale creierului, dreapta si stanga.
    Acolo unde avem perceptia eronata despre cele 3 ipostaze ale timpului: trecut, prezent si viitor, tot acolo avem si ego-ul, cel care ne spune: ” Eu sunt, eu fac…”. Aceasta este emisfera stanga a creierului.
    Iar cea care ne conecteaza la o forta superioara( este evident ca doamna doctor e complesita de experienta si revenita in trup nu poate exprima in cuv ceea ce a trait, psihologia fetei este graitoare)este in partea dreapta.
    Chiar auzisem la un moment dat o teorie potrivit careia in emisfera dreapta avem un ”loc” numit Punctul lui Dumnezeu, care ne conecteaza cu El.
    Si ar fi multe de spus pe tema aceasta…


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Blog Stats

  • 123,896 afisari din 8 oct 2008

%d blogeri au apreciat asta: