07
Mai
09

Diferenţa dintre a trăi şi a supravieţui

După Changing Lanes, Titanic, 4,3,2, Closer şi The Piano, a venit rândul unui nou film să fie subiect de inspiraţie şi analiză din punctul de vedere a ceea ce spune despre dragoste… „Leon” (1994, R. Luc Besson) conţine o scenă pe care am ţinut să v-o împărtăşesc, nu doar pentru că e una din cele mai puternice scene din film, ci şi pentru că prilejuieşte un subiect despre care doream să scriu de ceva vreme…

Matilda simte că îl iubeşte pe Leon şi este sigură că şi ea îl iubeşte. Pentru asta, este dispusă să-şi rişte viaţa. Mai mult, el afirmă că ea nu înseamnă nimic pentru el, iar ea forţează o alegere între iubire şi moarte. Tu, cititor al acestui blog, ai fi dispus să-ţi pariezi viaţa contând pe iubirea persoanei pe care o iubeşti?

Sunt oameni care continuă să sufle, zi după zi, trăind. La suprafaţă, nu este nici un motiv pentru care să nu fie mulţumiţi de viaţa minunată pe care o au. Dar ei nu trăiesc. Nu este viaţă ceea ce ei trăiesc. Ei doar supravieţuiesc. Atât.

Stăteam la masă acum câteva luni cu o dragă prietenă de-a mea şi m-a întrebat cum mă simt, raportat la lucrurile pe care îmi propusesem să le fac cu ani înainte, pe plan profesional. Eu i-am mărturisit că m-am trădat pe mine din acest punct de vedere. M-am trădat pe mine nefiind suficient de perseverent pentru a realiza paşii pe care ştiam că îi pot realiza pentru a ajunge acolo unde doream.

Fiecare dintre noi suntem conştienţi poate de un anumit dar, un anumit talent care ne-a fost dat, prin care putem contribui la viaţa celorlalţi şi la cea proprie, nu doar la supravieţuire.

Mi-am dat seama că la un moment dat fiecare suflet oboseşte să mai renunţe, să mai facă anumite compromisuri, să mai aştepte, să mai vadă poate ce s-ar întâmpla dacă… Fiecare doreşte ceva care să-i exprime propriul suflet, să îi ofere valorile şi împlinirile după care tânjeşte.  Această expresie se dobândeşte prin perseverenţă. Am să insist asupra deosebirii fine dintre termeni, pentru că vă asigur că este importantă.

VOÍNŢĂ, voinţe, s.f. 1. Funcţie psihică caracterizată prin orientarea conştientă a omului spre realizarea unor scopuri şi prin efortul depus pentru atingerea lor.

AMBÍŢIE, ambiţii, s.f. Dorinţă arzătoare de a realiza ceva; dorinţă de glorie, de onoruri, de parvenire.

PERSEVERÉNŢĂ s. 1. v. stăruinţă. 2. răbdare, stăruinţă, tenacitate. (Dovedeşte multă ~ în acţiunile sale.) 3. asiduitate, insistenţă, râvnă, sforţare, silinţă, sârguinţă, stăruinţă, strădanie, străduinţă, zel, (pop.) osârdie.

Aşadar, oricine poate avea voinţă. Dacă scopul propus este a avea o slujbă, o casă şi o maşină, iar cineva depune efort în acest sens, cu siguranţă va avea rezultate. E OK. Dar asta nu e a trăi. Să mergem mai departe. Cine are ambiţie, deja îşi doreşte mai mult. Numai că în definiţia ambiţiei, este clar specificată în dicţionar o orientare materială. D. este o persoană ambiţioasă. Felicitări!🙂

Unde e problema? Problema e că nici voinţa, şi nici ambiţia nu presupun perseverenţă. Perseverenţa este voinţa de a merge mai departe şi de a stărui pas cu pas dincolo de multiple obstacole în acelaşi sens fără a renunţa. Din punct de vedere al caracterului, multe persoane au voinţă. Şi mai multe au ambiţie. Dar puţine au perseverenţă. Cheia în a obţine acel ţel după care voinţa tânjeşte. Cu o mică deosebire: ambiţia niciodată nu este satisfăcută. Ambiţia întotdeauna doreşte mai mult. Mai mult. Şi mai bine. Mai multă putere, mai multă influenţă, mai mult control, mai mult respect, mai multe posesii, mai mulţi bani. Adică focus pe conţinut, ce vrei să obţii. Perseverenţa este însă un focus pe proces, cum vrei să obţii.

Dar, surpriză, despre nici una din aceste lucruri nu este vorba în scena de mai sus. Este vorba despre ceva care se găseşte dincolo de toate acestea.

Determinare.

Dash Berlin – Till the Sky Falls Down

În „Leon”, Matilda este determinată să aleagă să trăiască în iubire sau să moară şi material, pentru că ea nu este dipusă să accepte să continue să supravieţuiască fizic fără ca sufletul ei să trăiască. Această hotărâre limitează faptele în alb şi negru: jocul pe care ea îl propune este:

„Dacăeu câştig şi el mă opreşte, atunci înseamnă că am avut dreptate: el ţine la mine. Dacă el nu mă opreşte, atunci oricum nu are rost să mai trăiasc.”

Dar de fapt Matilda ştia foarte bine răspunsul lui Leon. Determinarea ei vine tocmai din a considera opusul a ceea ce este declarat, real. Determinarea este cea care schimbă realitatea. Rar observ oameni care o manifestă cu adevărat. Cel mai adesea, determinarea este confundată cu încăpăţânarea.

DETERMINÁ, determin, vb. I. Tranz. 1. A condiţiona în mod necesar, a servi drept cauză pentru apariţia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotărî (o dată, un termen etc.) 3. A hotărî la ceva, a convinge, a decide (pe cineva) 4. A preciza, a lămuri sau a restrânge sensul unui cuvânt, al unei propoziţii
ÎNCĂPĂŢÂNÁ, încăpăţânez, vb. I. Refl. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ţine seama de împrejurări; a se îndărătnici.

Determinarea generează perseverenţă prin faptul că există o convingere foarte puternică, cu admisiunea posibilităţii de a se înşela. Această distincţie este foarte importantă, pentru că oferă posibilitatea de a canaliza perseverenţa altfel în aşa fel încât valoarea dorită prin obiectivul creat cu ajutorul viziunii asupra misiunii să fie împlinită). Pentru Matilda, convingerea, viziunea este determinată de antagonismul „dragoste sau moarte”. Valoarea este dragoste. Obiectivul este a trăi. Misiunea este de a-l face pe Leon să accepte viziunea şi obiectivul ei.

Cineva îşi poate construi un obiectiv pentru care, de exemplu, să înceapă să lucreze cu perseverenţă, cum ar fi să scrie o carte. dar atâta vreme cât nu există un sentiment de misiune legat de acea carte, nu are cum să existe determinare. Dar poate să existe încăpăţânare. Încăpătânarea poate fi confundată cu perseverenţa sau cu determinarea de către persoane care nu au fost perseverente sau determinate în viaţa lor sau care nu ştiu să cunoască oamenii.

Ce se întâmplă atunci când câştigi în încăpăţânare este că de fapt pierzi.

Ce se întâmplă atunci când câştigi în determinare este că de fapt trăieşti.

E simplu.

Sensul unei comunicări este dat de rezultatul ei. Viaţa este ceva care are un sens atâta vreme cât acţiunile sunt coordonate cu perseverenţă în direcţia unei misiuni, a unei convingeri.

Restul e doar supravieţuire…

Tu ce alegi, dragoste sau moarte? Gândeşte-te bine la ce răspunzi, pentru că după ce vei fi murit, vei şti dacă răspunzând la această întrebare ai trăit sau doar ai supravieţuit.

PS Versurile melodiei „Till the Sky Falls Down” de Dash Berlin

It’s been so long since i have touched you
I can’t remember how it feels
To have you loving arms around me
This is the pain i’ve never healed

All my live i have been searching
For someone honest just like you
You left me here without a reason
Every tear belongs to you

I’ll be waiting till the sky falls down
Till you come around, baby
I’ll be waiting till the sky falls down
Let the rain clouds come

I’ll be waiting till the sky falls down
Till you come around, baby

All i need is one good answer
To understand why you were gone
Everything reminds me of you
Without you i can’t go on

I’ll be waiting till the sky falls down
Till you come around, baby
I’ll be waiting till the sky falls down
Let the rain clouds come

I’ll be waiting till the sky falls down
Let the rain clouds come

I’ll be waiting till the sky falls down
Tïll you come around, baby


15 Responses to “Diferenţa dintre a trăi şi a supravieţui”


  1. 1 dinrespectpentrudragosteataptd
    08/05/2009 la 1:40 PM

    E trist, stiu, dar habar nu am cum am ajuns aici.Aici, postand un raspuns. Nu aici,in sensul ca nu ma recunosc in actiunea asta (desi,de fapt, chiar nu ma recunosc), ci pentru ca ma pierd in tehnologie.Mi-a luat aproape o jumatate de ora sa reusesc sa va scriu.E ciudat cate campuri a trebuit sa completez ca sa reusesc simplul fapt de a va transmite aprecierea mea.(si cand ne gandim ca in alte vremuri campurile erau cultivate, nu completate).In fine, deloc interesant pentru dumneavoastra, retardul meu in ale informaticii. Asa ca o sa incerc sa fiu cat mai directa (asta inca inseamnand multe ocolisuri). Trebuie sa recunosc ca nu stiu din ce greseala am dat peste blogul dumneavoastra, dar m-a bulversat.Si fara sa ma pot lauda ca am citi prea mult.(Nici macar nu am reusit sa fac „arborele genealogic” al acestei dragoste a dumneavoastra pentru D). Am cazut din greseala aici si inca sunt in transa.V-as spune cat ma impresioneaza capacitatea dumneavoastra de a iubi, de a analiza, de a gandi, de a … trai.V-as spune cat de recunoscatoare as fi vietii daca as avea onoarea sa exist in viata unui om ca dumneavoastra, chiar numai pe postul de „discutator” al vietii.Dar din cauza sentimentului de miime de frantura de farama de fir de praf pe care-l am in fata universului informatic, ma voi limita la a va transmite parecierea mea pentru dispozitia de a gandi.Stiu ca nu e usor sa traiti cu „blestemul omului de geniu” intr-o lume…ca asta, dar va sustin intr-u totul.Asta daca existati cu adevarat.Adica, „din dragoste pentru D” ar putea fi doar un mod de a strange nu stiu ce voturi, in spatele lui neaflandu-se o persoana care se destainuie cu adevarat. Ceea ce ar fi trist.Daca totusi existati cu adevarat, ma intristati si mai mult…Unde vietuiti voi, barbatii ca dumneavoastra, si ne lasati pe noi, femei ca dumneavoastra, sa ne multumim cu atat de putin?Ce intrebare, de fapt…Va aflati in urmarirea unei D.
    Dar cine stie, poate intr-o zi, dupa ce voi iesi din chenarul asta in care scriu (si pe care il voi inchide, fara sa mai stiu sa ajung vreodata aici), ne vom izbi din greseala pe strada.Cu dumneavoastra sau cu cineva asemanator.Poate atunci nu va fi prea tarziu sa renuntam la o D sau la un A.Pentru ca, culmea ironiei, viata mea e intr-o vesnica agonie din dragoste pentru un A.
    Nu cred ca apare adresa mea de mail pe langa comentariul asta, asa ca o sa pun pe seama tehnologiei faptul ca nu mi-ati raspuns la acest comentariu.Si poate e mai bine asa.Atatea persoane ma cunosc fara sa ma cunoasca.Asa sa ramana.

    Din respect pentru dragostea ta pentru D.

  2. 2 dindragostepentrud
    09/05/2009 la 4:19 PM

    „Nici macar nu am reusit sa fac “arborele genealogic” al acestei dragoste a dumneavoastra pentru D).”
    >> https://dindragostepentrud.wordpress.com/category/povestea-intre-d-si-mine/ – ordinea e dupa articolul cel mai nou primul

    „V-as spune cat de recunoscatoare as fi vietii daca as avea onoarea sa exist in viata unui om ca dumneavoastra, chiar numai pe postul de “discutator” al vietii.”
    >> Imi pare rău, de câţiva ani nu mai discut viaţa, prefer să o trăiesc.

    „Dar din cauza sentimentului de miime de frantura de farama de fir de praf pe care-l am in fata universului informatic […]”
    >> De fapt, it’s pretty much all in the „Arhivă” section… https://dindragostepentrud.wordpress.com/arhiva/

    Nu cred ca apare adresa mea de mail pe langa comentariul asta
    >> Nu, nu apare, dar vezi că ţi-am răspuns la comentariu…🙂

    Asta daca existati cu adevarat.
    >> Da, tot ce este scris pe blog este adevărat, s-a întâmplat în Bucureştiul zilelor noastre.

    „Va aflati in urmarirea unei D.”
    >> De fapt, nu am mai mai avut nici un contact cu D. din ianuarie, D. mai este urmărită poate doar de propria ei conştiinţă…

    „Pentru ca, culmea ironiei, viata mea e intr-o vesnica agonie din dragoste pentru un A.”
    >> Orice agonie se termină cu viaţă sau cu moarte. Este grozav că supravieţuieşti. Când ai de gând să începi să trăieşti?

  3. 3 dinrespectpentrudragosteataptd
    09/05/2009 la 4:59 PM

    „Orice agonie se termină cu viaţă sau cu moarte. Este grozav că supravieţuieşti. Când ai de gând să începi să trăieşti?”

    Cand realitatea nu va mai fi formata din „A”-uri ce lasa de dorit fara sa te poti opri din a le dori si persoanele ca tine nu vor exista doar virtual?

    Intr-adevar, nu ma asteptam la un raspuns…
    Asa cum nu ma asteptam sa mai vad vreodata chenarul asta – avand in vedere ca ori pe blogul asta, ori pe Marte, la fel de familiar imi e mediul.
    Dar pe cat naiva sunt crezand ca o sa imi raspunzi din nou peste vreo doua zile , pe atat de uluitor de dibace reusesc sa revin in chenarul asta prin labirintul internetului.Dar stii ce e cel mai interesant?Imi doream sa raspunzi ceva, chiar daca nu iti pusesem vreo intrebare🙂 (Bine, nimic nu intrece faptul ca nu stiu nici macar ce inseamna propriu-zis cuvantul „blog”.Dar o sa ma interesez)
    Multumesc, oricum.Se pare ca totusi exista ceva ma mult pe lume decat m-am obligat eu sa primesc de la viata.Chiar daca nu voi putea atinge vreodata mai mult.Important e ca existi.

  4. 4 uzum0cristian
    22/06/2010 la 11:15 PM

    Ciau

    am o intrebare : Care ii diferenta intre a supravietui si a castiga ?

    astept cu nerabdare raspunsu
    multumesc .

    o zi placuta incontinuare

  5. 5 dindragostepentrud
    29/06/2010 la 5:40 PM

    A supravietui se exclude cu a castiga. Atunci cand traiesti, castigurile sunt ceva normal pe parcursul realiyarii profesionale. Marcus Aurelius a angajat un om care, pe cand trecea prin multime ovationat, avea slujba de a-i sopti in ureche: „esti doar un om”. Atunci cand supravietuiesti, castigul, succesul, reprezinta ceva extraordinar si poate mai curand o pastrare pe linia de plutire a unei vieti care si-a pierdut semnificatia pentru identitatea ta.


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: